1. 8 octombrie 1620 – magnitudine intre 7 si 8 grade pe Scara Richter.
2. 8 august 1681 (9 august 1679 ) -cutremur ce are loc in timpul domnitorului Şerban Cantacuzino. magnitudine intre 7 si 8 grade pe Scara Richter.
3. 12 iunie 1701 – magnitudine intre 7 si 8 grade pe Scara Richter.
4. 31 mai 1738 – in timpul domniei lui Constantin Mavrocordat au fost de fapt doua cutremure – primul pe 8 mai si apoi pe 31 mai al doilea aparand si într-o însemnare grecească : „cutremur foarte cumplit” dar si într-o psaltire slavo-română o altă însemnare menţionează că în 31 mai "Când au îmblat văleatu 1738, s-au cutremurat pământul în luna lui maiu în 31 de zile, amiază-zi, foarte tare, şi s-au dus spre răsărit şi iar s-au întors îndărăt. Şi pomii se clătinau, ca de vânt, şi au prăpădit casele şi au făcut pământul mare huet. Şi miercuri se cutremură" pămîntul şi chiar „s-au despicat şi au eşit apă cu miros de iarbă de puşcă şi de pucioasă”…
5. 6 aprilie 1790 – magnitudine intre 7 si 8 grade pe Scara Richter.
6. 26 octombrie 1802 – ora 12:55, magnitudine 7,9 grade, adâncime 150 km -la Bucureşti, cutremurul a durat 2 minute şi jumătate iar cronicile si insemnarile Bisericii Ortodoxe precizeaza faptul ca “au cazut turnuri de la sfintele biserici, iar alte biserici au cazut de tot” si ca in Bucuresti ” s-a rupt turnul cel inalt, Coltea, care era podoaba orasului, iar din casele boieresti si din cele de obste putine au scapat zdravene”…de asemenea o mare parte a caselor din Bucuresti, fiind de lemn, au ars.
7. 5 martie 1812 – ora 2:30, magnitudine 6,5 grade, adâncime 130 km – nu am gasit informatii despre pagubele produse.
8. 14 noiembrie 1829 – ora 3:40, magnitudine 7,3 grade, adâncime 150 km – a avut o durată de un minut şi, despre el, dascălul de la Batiştea scria „cu puţin lucru nu s-a potrivit cu cutremurul din leatul 1802 octombrie 14”.
9. 23 ianuarie 1838 – ora 20:45, magnitudine 7,5 grade, adâncime 150 km – raporul întocmit de prefectul poliţiei arată că au fost 8 morţi, 14 răniţi, 36 case dărîmate în întregime şi multe cu stricăciuni serioase.
Acest cutremur a provocat modificări importante în aspectul morfologic al teritoriului extracarpatic, ducând la formarea Lacului Roşu ca urmare a prăbuşirii unui munte.
10. 31 august 1894 – magnitudine 7,1 grade – la acest cutremur s-a remarcat prabusirea malurilor Prutului pe o lungime de peste 500 de metri in judetul Galati, precum si distrugerea mai multor case vechi de la periferia Bucurestiului.
10. 6 octombrie 1908 – ora 23:40, magnitudine 7,1 grade, adâncime 125 km. – a fost un cutremur ce s-a anifestat in 3 faze consecutive, din ce in ce mai puternice, si care a durat aproximativ 3minute.A avariat mai ales casele vechi din Bucuresti si din estul Munteniei si sudul Moldovei.
11. 10 noiembrie 1940 – ora 3:39, magnitudine 7,7 grade, adâncime 133 km – Efectele lui au fost devastatoare în centrul şi sudul Moldovei, dar şi în Muntenia. Numărul victimelor a fost estimat la 1000 de morţi şi 4000 de răniţi, majoritatea în Moldova. Datorită contextului în care s-a produs, cifra exactă a victimelor nu a fost cunoscută, informaţiile fiind cenzurate în timpul războiului. In Bucureşti multe alte blocuri din Bucureşti au fost considerabil deteriorate si au existat circa 300 de morţi, majoritatea la prabuşirea blocului Carlton,o structură cu 8 etaje din beton armat.
12. 4 martie 1977 – ora 21:22, magnitudine 7,4 grade, adâncime 94 km – a făcut în timp de circa 55 de secunde, 1.578 de victime, din care 1.424 numai în Bucureşti. La nivelul întregii ţări au fost circa 11.300 de răniţi şi aproximativ 35.000 de locuinţe s-au prăbuşit. Majoritatea pagubelor materiale s-au concentrat la Bucureşti unde peste 33 de clădiri şi blocuri mari s-au prăbuşit. Tot oraşul Zimnicea a fost distrus, şi s-a trecut la reconstruirea sa din temelii. Printre victimele cutremurului s-au numărat şi câteva personaje marcante, precum Toma Caragiu.
13. 30 august 1986 – ora 00:28, magnitudine 7,1 grade, adâncime 131,4 km – a produs mai multe pagube in Bsarabia decat in tara, la Chisinau prabusindu-se 4 blocuri.
14. 30 mai 1990 – ora 13:40, magnitudine 6,9 grade, adâncime 80-90 km – nu a cauzat pagube majore
15. 31 mai 1990 – ora 3:15 , magnitudine 6,4 grade, adâncime 80-90 km – ca si precedrntul, nu a produs pagube majore.
16. 27 octombrie 2004 – ora 22.34, magnitudine 6,0 grade, adâncime 90-100 km –nu a produs pagube importante.
17. 25 aprilie 2009 – ora 20:18, magnitudine 5,5 grade, adâncime 96 km – nu a produs pagube importante
18. 08 august 2009 – ora 10:55, magnitudine – 5,8grade, adâncime 10 km – nu a produs pagube importante
