Am avut, ca orice om, multe necazuri in viata mea, dar cateva au fost cu deosebire greu de dus, mai ales ca erau legate intre ele si nu vedeam nici o rezolvare. Nu mai dormeam, nu-mi ardea de mancare, nu mai aveam chef de vorba cu nimeni, nu aveam stare sa fac nimic, imi pierdusem interesul pentru orice.
Mintea mea obosita cauta o solutie care nu se intrezarea. Persoanele din jurul meu mi se pareau egoiste, sfaturile lor mi se pareau inguste si fara folos, ajutorul real la problemele mele nu aparea de nicaieri. Lucrurile se agravau pe masura ce timpul trecea.Intram des in biserici si ma rugam, si dadeam acatiste.
Intamplarea, sau Dumnezeu, m-a trimis prin centrul Bucurestiului, pe langa biserica Sf. Dimitrie Izvoratorul de Mir (in spatele Muzeului National de Istorie a Romaniei), unde mai fusesem de nenumarate ori pana atunci, dar fara sa VAD cu adevarat o rugaciune pe o coala de hartie lipita pe perete, inauntrul bisericii, in stanga, langa o icoana. Si poate ca nici atunci nu i-as fi dat atentie daca nu as fi ingenuncheat in fata icoanei si nu as fi spus in sinea mea, ca orice om necajit : Dumnezeu m-a uitat, ma rog degeaba...
Nu terminasem bine de spus aceste cuvinte, cand deodata AM VAZUT aceasta rugaciune pe care am citit-o de mai multe ori si am si copiat-o stand in genunchi. Nu sunt cuvinte sa descrie incredintarea mea de atunci ca rugaciunea aceasta si Sfantul Iuda Tadeu, despre care nu stiusem pana atunci, ma vor ajuta. (pentru mine Iuda insemna tradatorul - nu stiam ca fusese un nume destul de frecvent in epoca).
Eram atat de incredintata ca Sfantul Iuda Tadeu ma aude, incat am citit aceasta rugaciune timp de o saptamana, fara un program anume, fara un numar de citiri, fara sa tin cont de un numar de zile. Dar am citit-o si m-am rugat cu toata disperarea si cu tot sufletul.
Puteti sa nu ma credeti - Eu MA cred pentru ca stiu ca asa a fost - toata disperarea mea s-a transformat in reusita.
BISERICA SFANTULUI MARE MUCENIC DIMITRIE –
IZVORATORUL DE MIR -
RUGACIUNE CATRE SFANTUL APOSTOL IUDA
- Iuda Tadeu - RUDA DOMNULUI
(GRABNIC AJUTATOR, APOSTOL AL CAZURILOR FARA SPERANTA)
O, Sfinte Iuda Tadeu, ruda a Domnului Nostru Iisus Christos, apostol si martir glorios, stralucit in virtuti si puternic in minuni, credincios si grabnic ajutator al celor ce te cinstesc si se incred in tine, priveste cu ochi milostivi la cel ce astazi alearga la Tine si cere mijlocirea Ta.
Tu ai dobandit de la Dumnezeu darul de a ajuta indeosebi pe aceia care au pierdut aproape orice speranta si se afla in pragul disperarii.
Priveste deci la mine si vezi in ce stramtoare ma aflu.
Viata mea este o viata de suferinta. Zilele mele sunt pline de durere si necaz, sufletul meu este o mare de amaraciune. Cararile mele sunt pline de spini si aproape nu trece o clipa fara suspine si lacrimi si fara griji mistuitoare care imi macina toata puterea de viata.
Nelinistea, disperarea si lipsa de incredere in ajutorul de sus, imi coplesesc de multe ori sufletul astfel incat mi se pare ca providenta Dumnezeiasca m-ar fi parasit.
Atunci sufletul meu se umple de intuneric, credinta se clatina, inima mea slabeste si disperarea se furiseaza in suflet vrand sa se faca stapana peste mine.
O, Sfinte Apostole, Tu nu ma poti lasa in starea aceasta grozava. La Tine alerg, pe Tine te rog ajuta-mi.
Asculta rugamintea pe care ti-o fac ! Nu ma voi departa de Tine pana cand nu ma vei asculta. Grabeste-te si vino-mi te rog in ajutor si nu lasa ca increderea mea in tine sa fie rusinata.
Fa ca prin mijlocirea Ta sa se preamareasca intru mine nesfarsita milostivire a lui Dumnezeu. Asculta-mi rugamintea, mai ales in necazul cel mare pe care il am acum si da-mi grabnicul Tau ajutor in…..
Nu lasa ca sufletul meu sa ramana zdrobit de aceasta lovitura a durerii si sa cada in disperare. Asculta-ma, o, Sfinte Iuda Tadeu, implineste-mi rugamintea si eu iti voi fi recunoscator in toate zilele vietii mele.
Te voi cinsti ca pe cel mai de seama ajutator al meu. Voi multumi lui Dumnezeu pentru mijlocirea Ta si voi raspandi pe cat imi va sta in putere cinstirea Ta intre oameni.
. AMIN
Viata mea s-a linistit, s-a "asezat" de atunci, traiesc intr-o relativa prosperitate, fara necazuri majore, si am putere sa le duc pe toate cu bune si rele.
De multi ani am incredintarea ca nimic rau nu ma mai poate "atinge" sau "clatina" din aceasta liniste si bucurie sufleteasca de a-mi trai viata si frumusetile acestei lumi.
