La inceputul sec. I i.e.n. regele Burebista (82-44 i.e.n..), uneste triburile geto-dace din nordul si sudul Dunarii, de la Muntii Balcani pana la muntii Tatra, gurile Bugului intr-un singur stat, Dacia, cu capitala la Sarmizegetusa . Burebista si regatul sau, Dacia, devin un pericol pentru Roma, iar Imperiul Roman este obligat sa-si schimbe prioritatile si sa declanseze o campanie de anvergura impotriva dacilor.
Dacii aveau cunostinte astronomice avansate: anul dacic insuma 365,242197 zile, iar azi anul astronomic a fost calculat la 365,242198 zile cu mult mai aproape de adevar decât calendarul iulian folosit de romani.
Din neamul tracilor nordici triburile getilor si dacilor erau cele mai puternice. Denumirea de geti era folosita, de regula, de catre greci, iar cea de daci de catre romani. Geto-dacii din punct de vedere etno-lingvistic reprezentau un popor unitar, care vorbea aceeasi limba, avand aceeasi origine, aceleasi obiceiuri si acelasi panteon.
Din limba geto-dacilor s-au pastrat cateva sute de denumiri de localitati (toponime), mai mult de 30 denumiri de rauri (hidronime), circa 1150 antroponime si 160 cuvinte folosite in vorbirea curenta.
Geto-dacii, asa cum arata izvoarele antice, erau cinstiti, curajosi, iubitori de libertate reprezentand un popor cu calitati morale si virtuti deosebite.
Parintele istoriei, Herodot, i-a numit pe geti "cei mai viteji si cei mai drepti dintre traci".
Strabon (63 î.e.n.-19 e.n.)- Geographia:
„Boerebistas, barbat get, luand conducerea neamului sau, a ridicat pe oamenii acestia ticalositi de nesfarsitele razboaie si i-a indreptat prin abstinenta si sobrietate si ascultare de porunci, asa incat, in cativa ani, a intemeiat o mare stapanire si a supus getilor cea mai mare parte din populatiile vecine; ba a ajuns sa fie temut chiar si de romani pentru ca trecea Istrul fara frica, pradand Tracia pana in Macedonia si Iliria, iar pe celti, cei ce se amestecasera cu tracii si cu ilirii, i-a pustiit cu totul, iar pe boii de sub conducerea lui Critasiros, precum si pe taurisci, i-a nimicit cu desavarsire…”.
Atat de crunta a fost razbunarea lui Burebista incat pamantul lor a ramas loc de pasunat pentru neamurile vecine.
Armata sa se ridica la circa 200.000 de "ticalositi de nesfarsitele razboaie", astfel incat el devenise un oponent de temut al Romei
Sfidand Roma, Burebista a intreprins campanii de jaf in Macedonia si Iliria, iar romanii s-au vazut nevoiti sa se recunoasca neputinciosi in fata acestor incursiuni ale dacilor.
Regele dac s-a implicat si in razboiul dintre Pompei si Cezar, cu alte cuvinte in politica Romei. Ce s-ar fi intamplat daca razboinicii daci ar fi ajuns la timp la Pharsalos in ajutorul lui Pompei ?.
Cezar a anticipat insa pericolul (stia ca o numeroasa armata a dacilor marsaluia in ajutorul lui Pompei) si a atacat fulgerator pentru a nu le lasa timp rivalilor sai.
Dupa victorie , Cezar, noul conducator al Romei maseaza , o armata uriasa, circa 150.000 de legionari, cu mult mai mare decat i-a fost necesara pentru a cuceri Galia.
Ofensat, planuia sa dea o lectie cutezatorului rege dac. Dar este ucis in anul 44 i.Hr, pe scarile senatului in urma unui complot. La scurt timp, Burebista cade prada unui complot similar pus la cale, cel mai probabil, de conducatorii daci pe care ii supusese. Dacia este divizata aproape imediat in patru parti, apoi in cinci, dupa cum spune Strabon.
http://www.google.ro/imgres?imgurl=http://www.pitestiromania.ro/romania/dacia-harta.gif&imgrefurl=http://www.pitestiromania.ro/Romania-storia.htm&h=300&w=426&sz=43&tbnid=x4pyZCd_jA8fnM:&tbnh=89&tbnw=126&prev=/images%3Fq%3Dharta%2Bdacia&hl=ro&usg=__d66xpOzmVV35cGigLetxOP16RVk=&sa=X&ei=By9hTImHH4z54gailenNCg&ved=0CBoQ9QEwAQArmata romană era alcatuita din doua grupuri separate.
Legionarii erau cei mai importanti soldati. 0 legiune avea 5 600 de legionari, cetateni romani cu un stagiu militar de pana la 25 de ani.
Celalalt grup era format din auxiliari. Erau cei care apartineau triburilor sau popoarelor cucerite de romani. Daca tactica de lupta nu cerea altfel, ei erau primii trimisi in lupta, inaintea legionarilor.
Cavaleria avea si ea un rol important.
Fiecare grup de 80 de oarneni era comandat de cate un centurion, soldati caliti in lupte, bine instruiti, avand un baston facut dintr-un butuc de vita-de-vie, ca semn al puterii sale. Cu acesta putea sa loveasca pe oricine nu-si vedea de treaba asa cum trebuie.
Uneori, soldatii erau nevoiti sa marsaluiasca si 32 de kilometri pe zi, sa care echipamentul de 27 kilograme, plus armele. Instructia era severa, dura.
Dupa moartea lui Burebista, Dacia s-a dezmembrat in cateva regate separate. Dupa datele lui Starbon la inceput existau patru regate dacice, iar in timpul lui Octavian August, iar apoi in cinci regate. Cel mai important in a doua jumatate a sec. I i.e.n. - sec. I e.n. era acela cu centrul politic si religios la Sarmizegetusa, condus de Deceneu, Comosicus, Scorilo, Duras si Decebal.
Platon, (427-347 B.C,)- Charmides:
"… Tot asa e, Charmides, si cu descintecul nostru. L-am deprins acolo in tabara de la un thrac, unul dintre medicii lui Zalmoxis, despre care se zice ca stapinesc mestesugul de a te face nemuritor. Si spunea thracul acesta ca medicii helleni pe buna dreptate iau seama la cele pe care tocmai le pomeneam; numai ca Zalmoxis, adauga el, rgele nostru, care e zeu, arata ca dupa cum nu trebuie sa incercam a vindeca ochii fara sa vindecam capul, ori capul fara sa tinem seama de trup, tot astfel nici trupul nu poate fi insanatosit fara suflet.
Aceasta e pricina pentru care medicii helleni nu izbutesc sa vindece cele mai multe boli: ei nu se ridica pina la intregul de care ar trebui sa se ingrijeasca, iar daca acestuia nu-i merge bine, nici partea nu se poate insanatosi…".
Strabon, (63 B.C. - 21 A.D.) - Geografia
"… Lasind la o parte trecurul indepartat al getilor, intimplarile din vremea noastra sunt urmatoarele: ajungind in fruntea neamului sau, care era istovit de razboaie dese, getul Burebista l-a inaltat atit de mult prin exercitii, abtinere de la vin si ascultare fata de porunci, incit, in citiva ani, a faurit un stat puternic si a supus getilor cea mai mare parte din populatiile vecine. Ba inca a ajuns sa fie temut si de romani…"..
Dio Cassius, (c. 155-236 A.D.), istoric grec si om politic roman, despre razboaiele daco-romane in lucrarea sa Istoria Romana in 80 de carti.
"… Cel mai insemnat razboi de atunci al romanilor a fost cel impotriva dacilor, asupra carora, in vremea aceea, domnea Decebal foarte priceput la planurile de razboi si iscusit la infaptuirea lor, stiind sa aleaga prilejul pentru a-l ataca pe dusman si a se retrage la timp. Dibaci in a intinde curse, era un bun luptator si se pricepea sa foloseasca izbinda, dar si sa iasa cu bine dintr-o infringere. Din aceasta pricina, multa vreme a fost un dusman de temut pentru romani…".
In opera tarzie a lui Iordanes (inspirata de izvorul de prim rang, lucrarea lu Dio Crisostomul) exista urmatoarea succesiune la tronul Sarmizegetusei : Deceneu, Comosicus, Coryllus, Dorpaneus, Decebal.
Deceneu, primul rege al Daciei dupa asasinarea lui Burebista, fusese colaboratorul cel mai apropiat al marelui rege.
Doar Iordanes aminteste de Comosicus.
Frontinus in lucrarea Stragemat, in timpul lui Domitian, il aminteste pe Coryllus (de fapt este vorba despre Scorilo, conducator al dacilor Deoarece capeteniile dace insistau sa atace provinciile romane de la sud de Dunare, Scorylo a recurs la o demonstratie pe viu. El a asmutit doi caini unul impotriva celuilalt, si apoi a adus un lup. Cainii s-au coalizat imediat impotriva dusmanului comun si s-au napustit asupra lupului.
Impresionati de aceasta elocventa demonstratie, dacii au renuntat la atacul impotriva imperiului.
(Strabon, Geografia,VII ,3,5)
„Astfel se spune cã un oarecare get, numit Zamolxe, a fost sclavul lui Pitagora. De la filosof a obtinut oarecare informatii despre fenomenele ceresti, în timpul peregrinãrii sale in Egipt. Întors în patrie, Zamolxe a dobândit respectul cârmuitorilor si pe cel al poporului, ca tãlmacitor al fenomenelor ceresti. În cele din urmã a izbutit sa-l convingã pe rege sã si-l facã asociat, ca pe un om ce avea însusirea de a dezvãlui vointa zeilor.”
Pitagora (cca. 580 - 500 î.e.n.)
Mentiunile (cele mai vechi) in ce priveste cunoasterea si practicarea astrologiei în Dacia se referã la Zamolxis.
Herodot spune despre Zamolxis : “Cred totusi ca acesta a trait mult inainte de Pitagora” (Herodot, Istorii ,IV,96) adica mult inainte de 600 i.e.n.
Iordanes (sec. VI e.n.), istoric al gotilor, mentiona cã, în timpul regelui Burebista si al marelui preot Deceneu, geto-dacii aveau reguli de viatã spiritualã si învãtãturi avansate, precum si cutume (legea nescrisa a pamantului – set de reguli care tineau loc de legi scrise):
"Getii îl ascultau în toate si fiindcã erau înzestrati cu o inteligentã naturalã, îi învãta aproape toatã filozofia... morala... instruindu-i în fizicã, el îi îndruma sã trãiascã conform naturii sub domnia propriilor legi (legile belagine)... îi învãtã logica si reusi sã-i facã abili în gândire si superiori altor popoare... îi învãtã sã observe cele 12 semne ale zodiacului si cursul planetelor si toatã astronomia. El le explicã cum creste si descreste fata lunii si le arãtã cu cât globul încins al Soarelui depãseste în mãrime planeta noastrã terestrã si le explicã numele a 346 de stele."
"Vezi ce mare plãcere, ca niste oameni prea viteji sã se îndeletniceascã cu doctrinele filosofice, când mai aveau putintel timp liber dupã lupte. Putem vedea pe unul cercetând pozitia cerului, pe altul însusirile ierburilor si ale fructelor, pe acesta studiind descresterea si scãderea lunii, pe celãlalt observând eclipsele soarelui si cum, prin rotatia cerului, (astrele) care se grãbesc sã atingã regiunea orientalã sunt duse dupa o regulã prestabilitã".
Diodor din Sicilia:
"Zamolxe pretindea cã lui îi dãduse legile Hestia" .
Legile belagine (legile frumoase), codul moral si spiritual de viatã despre care au vorbit mai multi autori antici, a ramas însã necunoscut.
Se pare cã Hestia ar fi fost o persoanã realã, o conducãtoare politicã si/sau religioasã din epoca neolitcã a matriarhatului, zeificatã de cãtre daci dupã moartea ei.
În astrologie, Vesta (cel mai stralucitor asteroid, cu un diametru de 530 km, si totodata primul asteroid a carui masa a fost determinata ), cu semnificatia „pãstrãtoarea flãcãrii”, a adevãrului si a altor valori spirituale si culturale naturale, având puteri transformatoare si creatoare (sexuale). Vesta / Hestia este de o importantã specialã pentru cei care au simtul unei misiuni sau unui scop în viatã, creând mediul prielnic si oportunitatile pentru îndeplinire.
Vesta, fiica lui Saturn a fost o veche divinitate romană, protectoare a focului din cămin şi a căminului. Vesta este identificată adesea cu Hestia in mitologia greaca.
Prezenţa zeitei Vesta era simbolizată prin focul sacru care ardea în templele sale. Focul era păzit în temple de preotese, renumitele Vestale. Acest foc sacru era înnoit la fiecare 1 Martie fiind intretinut până la 1 Martie 391 e.n., când împăratul Teodosiu I a interzis slujbele păgâne în public.
Vestalele, proveneau din familii romane nobile de patricieni şi erau obligate să-şi păstreze virginitatea timp de 30 de ani, fără dreptul de a se căsători sau de a naşte copii.
Zamolxis corespunde astrologic lui Saturn, etimologia cuvântului
(zal-zeu, mox-mos, bãtrân), filosofia de viatã simplã, naturalã pe care a predat-o geto-dacilor, chiar si asceticã. Burebista a ordonat (la sfatul lui Deceneu) taierea a 300.000 de butuci de vie iar bautorii erau aspru pedepsiti, ca si cei care-l faceau sau il aduceau. Cu alte cuvinte instituirea unei prohibitii, deoarece Burebista considera ca dacii erau prea iubitori de vin si faceau excese.
Astrograma natalã a României,. (5 februarie 1859pe stil vechi / 24 ianuarie pe stil nou, ora localã 2:42 PM, Bucuresti cand Alexandru Ioan Cuza este votat, unanim, Domn al Moldovei si Domn al Tarii Romanesti, de cele doua camere de deputati, mai intii de cea de la Iasi, apoi si de cea de la Bucuresti) arata legãtura spirituala de initiere între Zamolxis si Vesta (Hestia).
În tema natalã a României, Saturn /Zamolxis este :
* retrograd (deci inaccesibil, el disparand dintre geti pentru trei ani si reaparand brusc dupã acest rastimp)
* situat în casa II a valorilor materiale si spirituale.
* între Saturn – Zamolxis - si Soare este o receptie mutualã
* Saturn este în domiciliul Soarelui, în Leu, iar Soarele în domiciliul lui Saturn, in Vãrsãtor).
* Saturn din Leu, în tema natalã a României, este situat în opozitie cu Vesta (la orb de numai 8 minute, fiind si aplicantã), în si sub semnul Vãrsãtorului (semn al altruismului), în casa VIII, care accentueaza aceastã axã a sistemului de valori (casele II – VIII).
Aceastã conexiune strânsã între Saturn si Vesta, ar putea fi dovada astrologicã, in sprijinul spuselor lui Diodor din Sicilia, ca Hestia i-a dat lui Zamolxe legile de conduita sociala si morala.
